Cefalee - Actualitati in Medicina
Enciclopedie

Cefalee


Cefaleea este cea mai frecventa forma a durerii de care poate suferi un om. A fost stabilit ca aproximativ 70% din populatie sufera de cefalee in timpul unui an. Prevalenta generala a cefaleei este de 16-17 % in Europa si SUA. Cefaleea este una din 10 cele mai frecvente motive de adresare la medic. Cu toate ca durerea de cap in cele mai dese cazuri se dovedeste a fi o cefalee primara, uneori cefaleea este datorata unor alte probleme de sanatate. Diagnosticul durerii de cap se bazeaza pe 3 elemente primordiale: istoricul cefaleei, examenul general si investigatiile suplimentare.

Istoricul cefaleei

Metodologia de chestionare a pacientului cu cefalee ca regula este destul de simpla, si implica o serie de intrebari destinate diferentierii dintre diferite tipuri de cefalee. Lista celor mai utile intrebari in diagnosticul cefaleei este oferita mai jos:
  • Cand si cum a inceput cefaleea?
  • Daca cefaleea este periodica care este frecventa si periodicitatea acesteia?
  • Cat timp este necesar pentru ca cefaleea sa atinga intensitatea maxima si cat timp dureaza durerea?
  • In ce conditii apare mai frecvent cefaleea si care sunt factorii declansatori?
  • In ce regiune a capului debuteaza cefaleea si cum evolueaza aceasta?
  • Care este caracterul si severitatea cefaleei?
  • Este oare durerea de cap pulsatila?
  • Sunt oare simptome care preced sau insotesc cefaleea?
  • Ce factori pot agrava cefaleea?
  • Ce masuri pot duce la scaderea durerii de cap?
  • In familie a mai sufeirt cineva de cefalee?
  • Ce investigatii au fost realizate pana in momentul de fata?
  • Ce medicamente au fost utilizate pentru tratamentului cefaleei?
  • Ce impact are cefaleea asupra vietii pacientului?
  • Exista alte probleme de sanatate de care sufera sau a suferit pacientul?
Este util de a incepe discutia rugand pacientul sa descrie durerea sau pur si simplu intreband care a fost motivul de adresare la medic. Aceasta abordare ii permite pacientului sa se relaxeze si sa spuna ceea ce avea de spus inainte de a veni la medic. Ca regula pacientul continua sa vorbeasca timp de 2-3 minute daca nu este inrerupt. Odata ce pacientului i s-a oferit oportunitatea sa vorbeasca, se trece la punerea intrebarilor directe.

Tipul cefaleei

Multi pacienti, in special cei cu cefalee cronica, sufera de mai mult de un singur tip de durere de cap. Este util de a stabili acest fapt chiar de la inceput, pentru a putea ulterior investiga fiecare tip de durere in parte. De exemplu, unii pacienti sufera de cefalee frecventa sau cronica peste care uneori se suprapune ocazional un atac de migrena. La fel, un pacient care sufera de cefalee cronica poate dezvolta un nou tip de cefalee care poate fi semnul unei maladii cu debut recent.

Debutul cefaleei

O cefalee cronica cu o durata de multi ani, fara schimbari semnificative in evolutie, practic mereu este de natura benigna. Migrena ca regula debuteaza in copilarie sau in tinerete. O cefalee cu debut recent clar poate avea mai multe cauze, inclusiv debutul unei maladii benigne sau mai severe. O cefalee a carei intensitate creste progresiv ridica suspiciuni la o formatiune de volum intracraniana. Debutul cefaleei la o persoana in varsta sugereaza o leziune intracraniana (de ex. hematom subdural) sau arterita gigantocelulara (temporala sau craniana). Cefaleea cu un debut brusc poate vorbi despre o hemoragie intracraniana, ca regula in spatiul subarahnoidian, insa mai poate fi cauzata si de tromboza sinusurilor cerebrale, scurgerile de lichid cefalorahidian spontane, apoplexie hipofizara su hipertensiune severa (criza hipertensiva). Ocazional formatiunile de volum asa ca tumorile in ventricolul III si tumorile de fosa posterioara sau cervicomedulare pot produce cefalee intermitenta, in caz daca este interferata circulatia LCR.

Frecventa si periodicitatea cefaleei

Migrena poate fi episodica sau cronica. Migrena cronica (anterior numita migrena transformata) ca regula apare la persoanele care au suferit de migrena episodica. Migrena episodica se poate transforma in migrena cronica cu sau fara abuz de medicamente.

Cefaleea cluster episodica in mod tipic survine zilnic pe o perioada de cateva saptamani sau luni dupa care urmeaza un interval lung fara cefalee, cu toate ca cefaleea cluster cronica poate aparea zilnic timp de mai multi ani. O maladie inrudita, hemicrania paroxismala cronica, se repeta de mai multe ori pe zi cativa ani la rand. O cefalee cronica zilnica fara fenomene migrenoase sau vegetative cel mai probabil este o cefalee tensionala cronica. Daca nu se observa o periodicitate regulata, este util de a stabili cel mai lung si cel mai scurt interval fara cefalee. Instruirea pacientului pentru a colecta informatiile despre frecventa, intensitatea cefaleei si medicamentele utilizate intr-o agenda a cefaleei frecvent ofera informatii foarte utile.

Atingerea punctului maxim si durata cefaleei

Cefaleea din migrena ca regula atinge maximul in decurs de 1-2 ore de la debut si dureaza in mediu de la 6 la 36 de ore. Cefaleea cluster in mod tipic esta maximala chiar de la debut daca pacientul se trezeste cu cefalee, sau isi atinge picul in cateva minute daca debuteaza in timp ce pacientul este treaz. Cefaleea cluster dureaza de obicei 45-120 minute insa ocazional poate ajunge pana la cateva ore. Cefaleea asematoare cu cea cluster insa care dureaza doar aproximativ 15 minute si se repeta de cateva ori pe zi este tipica pentru hemicrania paroxismala episodica sau cronica. Cefaleea tensionala cel mai frecvent creste in intensitate pe parcursul a cateva ore si poate dura de la cateva zile pana la ani de zile. Aceasta cefalee poate include si cateva caracteristici migrenoase, in asa cazuri fiind numita anterior cefalee mixta sau tensionala-vasculara, insa cel mai portrivita este clasificarea acestei cefalei ca o migrena cronica. O cefalee noua cu debut subit, severa si care este maximala chiar de la inceput este sugestiva pentru hemoragia intracraniana, tromboza venoasa cerebrala sau apoplexie hipofizara. Cefaleea cronica, continua, unilaterala de intensitate moderata cu atacuri suprapuse de dureri mai intense asociate cu caracteristici vegetative, sugereaza diagnosticul de hemicranie continua, un sindrom sensibil la indometacina. Neuralgia occipitala si trigeminala se manifesta ca dureri paroxistice scurte, uneori dezvoltandu-se progersiv cu o durata de la secunde la minute. Ocazional, o durere surda in aceeasi distributie poate persista mai mult. Cefaleea neuralgiforma de scurta durata unilaterala cu injectie conjunctiva si hiperlacrimatie (SUNCT) este un sindrom rar, manifestat prin paroxisme de durere retroorbitala cu durata de cateva secunde dar care se repeta de la 3 la 100 de ori pe zi.

Timpul aparitiei si factorii precipitanti

Cefaleea cluster frecvent trezeste din somn pacientii si are o tendinta de a se repeta in fiecare zi la aceeasi ora la un pacient dat. Cefaleea hipnica afecteaza ca regula persoanele varstnice, trezindu-i la o ora anumita din somn. Spre deosebire de cefaleea cluster cefaleea hipnica este una difuza si nu este asociata cu fenomene vegetative. Migrena poate aparea la orice ora a zilei sau noptii insa mai des debuteaza dimineata. Cefaleea cu debut recent care deregleaza somnul sau care este mai pronuntata la trezire poate fi cauzata de cresterea tensiunii intracraniene. Cefaleea tensionala ca regula este prezenta pe tot parcursul zilei si frecvent se agraveaza spre orele serii.

Pacientii cu cefalee cronica, recurenta, frecvent pot recunoaste factorii care declanseaza accesul de cefalee. Cefaleea din migrena poate fi precipitata de lumina puternica, menstruatie, schimbarea anotimpului, incetarea consumului de cafeina, deprivarea sau excesul de somn si de consumul anumitor substante, cum ar fi alcoolul. Trauma emotionala sau fizica poate fi un factor etiologic important in patogeneza cefaleei.

Daca cefaleea este agravata la aplecare, ridicarea greutatilor, tuse, sau manevra Valsalva se va suspecta o leziune intracraniana, in special in fosa cerebrala posterioara; totusi, cele mai multe cefalei legate de activitatea fizica sau tuse se dovedesc a fi benigne. Cefaleea intermitenta care apare in pozitia ortostatica si dispare brusc in pozitia orizontala este caracteristica pentru scurgerea de lichid cefalorahidian. Daca lipsesc antecedentele de punctie lombara, trauma cranio-cerebrala sau interventie chirurgicala, cauza poate fi o scurgere spontana de LCR. Alcoolul frecvent este un factor precipitant puternic al cefaleei cluster.

Cefaleea care apare in timpul actului sexual, in special in timpul sau la scurt timp dupa orgasm, poate fi de natura benigna, in special daca cefaleea s-a repetat de mai multe ori pana acum. Cefaleea unica in aceste circumstante poate fi cauzata de hemoragia subarahnoidiana.

Localizarea si evolutia

Este util de a ruga pacientul sa arate cu degetul locul unde este simtita durerea. Neuralgia trigeminala este limitata la una sau mai multe ramuri a nervului trigemen. Pacientul poate localiza punctele trigger pe fata sau in cavitatea bucala si poate indica modul de iradiere a bolii. Durerea in jumatatea inferioara a fetei si gatului poate fi datorata uneori migrenei sau cefaleei cluster. Disectia carotidiana frecvent se prezinta cu dureri de fata, cap si gat pe aceasi parte cu disectia. Aceasta cauza trebuie luata in consideratie la orice pacient cu cefalee cu debut recent in aceasta localizare.

Migrena cel mai frecvent este unilaterala, frecvent limitata la regiunea frontotemporala, insa poate fi generalizata sau poate evolua de la unilaterala la generala. Cefaleea cluster practic intotdeauna este unilaterala si in mod tipic este centrata pe, dupa sau in jurul globului ocular. De la o perioada la alta cefaleea cluster isi poate schimba sediul de pe o parte pe alta.

O cefalee tensionala tipica este generalizata, cu toate ca poate avea originea in muschii cefei dupa care evolueaza spre regiunile frontale si occipitale. Atunci cand durerea este localizata la un ochi, regiunea intrabucala sau ureche, trebuie luate in consideratie procese patologice locale care implica aceste structuri.

Caracterul si severitatea cefaleei

Cu toate ca frecvent pacientul intimpina greutati in descrierea caracterului durerii, aceasta informatie poate fi utila. La fel de utila este rugamintea de a grada cefaleea pe o scala de la 1 la 10. Migrena frecvent are un caracter pulsator care poate fi suprapusa unei dureri continui. Cefaleea cluster in mod caracteristic este violenta, constanta si frecvent este descrisa ca fiind similara unui "cui fierbinte". Cefaleea SUNCT este o durere moderat severa in regiunea periorbitala sau temporala si poate fi pulsatila. Cefaleea tensionala frecvent este caracterizata ca o senzatie de plenitudine, constrangere sau presiune asupra capului, iar uneori si sub forma de casca sau banda. Cefaleea cauzata de iritarea meningeala, atat in meningita infectioasa cat si in hemoragia subarahnoidiana, este severa. Neuralgia trigeminala este violenta, scurta si lancinanta, repetandu-se pana la cateva ori pe minuta. O durere mai usoara poate persista si intre paroxisme.

Simptome premonitorii, aura si simptome asociate

Unii pacienti prezinta simptome premonitorii care preced atacul de cefalee cu ore. Acestea pot include tulburari psihologice asa ca depresia, euforia si iritabilitatea, sau alte schimbari somatice cum ar fi constipatia, diareea, bulimia, retentia lichidelor sau poliuria. Termenul aura se refera la schimbari focale cerebrale asociate cu un atac de migrena. Aceste simptome ca regula dureaza 20-30 minute si preced cefaleea. Alteori, aura poate continua si in timpul atacului de cefalee sau poate debuta in timpul durerii de cap. Simptomele vizuale sunt cele mai frecvente manifestari a aurei migrenoase si pot reprezenta fenomene pozitive, negative sau o combinare dintre acestea. Alte semne de focar cum ar fi slabiciunea musculara, tulburarile somatosenzoriale (ca regula paresteziile) sau tulburarile de vorbire, pot preceda cefaleea. Simptomele aurei de obicei au un debut gradual si progreseaza timp de cateva minute. Daca aura include mai multe fenomene (de ex. simptome vizuale si somatosenzoriale) debutul ca regula este sters si asincron. Debutul lent este caracteristica utila pentru diferentierea dintre simptomele aurei si cele provocate de un accident vascular cerebral. Migrena bazilara este insotita de simptome trunculare asa ca vertijul, dizartria, ataxia, tetrapareza, diplopia si tulburarile de constienta. In mod caracteristic atacurile de migrena sunt insotite de simptome suplimentare: greturi, vome, fonofobie, fotofobie si osmofobie. In plus, hiperlacrimatia, rinoreea si congestia nazala frecvent acompaniaza cefaleea din migrena.

Mioza si ptoza ipsilaterala (pareza oculosimpatica sau sindromul Horner), hiperlacrimatia, injectarea conjunctivei si congestia nazala frecvent se asociaza cu cefaleea cluster. Au mai fot descrise si hipersudoratia si hiperemia faciala pe partea durerii, insa acestea sunt mai rare. In caz de atacuri repetate de cefalee cluster poate aparea si un edem facial in special in regiunea periorbitala. Atacurile mai scurte cu fenomene vegetative similare insa care se repeta de mai multe ori pe zi sugereaza diagnosticul de hemicranie paroxistica episodica sau cronica. Sindromul Horner este la fel un fenomen frecvent asociat cu disectia arterei carotide interne. In caz de cefalee asociata cu cecitate monoculara tranzitorie sau persistenta se va suspecta arteriita gigantocelulara sau disectia de artera carotida.

Cefaleea acompaniata de febra sugereaza o cauza infectioasa. Simptome neurologice generale sau focale persistente sau progresive, inclusiv convulsiile, sugereaza o cauza organica a cefaleei. Eliminarile nazale purulente sau seroase vor indica o cefalee de origine sinusala. Antecedentele de polimialgie reumatica, claudicatie mandibulara sau dureri la palparea scalpului si a arterelor superficiale la o persoana in varsta vor necesita excluderea arteritei gigantocelulare. Tulburarile vizuale tranzitorii, tinitusul, diplopia si semnele de edem papilar pot fi asociate cu hipertensiunea intracraniana de orice cauza, in special hipertensiunea intracraniana idiopatica (pseudotumor cerebri).

Puncte cheie
Simptomele care insotesc cefaleea sunt cheile in diagnosticul corect al acestei cefalei.

Factorii agravanti

Agravarea cefaleei ca rezultat al tusei sau stranutului sugereaza prezenta unei cauze intracraniene a cefaleei, in timp ce agravarea la rotirea capului poate indica o cauza musculo-scheletala. Persoanele cu cefalee cluster tind sa-si traiasca cefaleea in picioare, agintandu-se permanent incolo si innapoi, in timp ce pacientii cu migrena prefera sa se culce si sa ramana nemiscati. Precipitarea sau agravarea pronuntata a cefaleei in pozitie ortostatica sugerea hipotensiunea intracraniana ca o cauza a cefaleei.

Factorii care amelioreaza cefaleea

Repaosul, in special somnul si evitarea luminii sau sunetelor puternice tinde sa amelioreze cefaleea in migrena. Masajul sau aplicarea caldurii pot fi benefice in cefaleea tensionala. Presiunea asupra globului ocular afectat sau a arterei temporale ipsilaterale si aplicarea locala de frig sau caldura, iar uneori si activitatea fizica intensa de scurta durata pot ameliora durerea din cefaleea cluster. Cefaleea din hipotensiunea intracraniana in mod tipic este ameliorata sau dispare in pozitia culcata.

Istoricul familial al cefaleei

Migrena frecvent este o maladie ereditara si chestionarea prezentei cefaleei la rudele paceintului cu cefalee este obligatorie. La fel este frecvent caracterul familial si in caz de cefalee tensionala. Cefaleea cluster este familiala in putine cazuri (aproximativ 7%). Migrena hemiplegica familiala este varianta rara, autosomal dominanta a migrenei, in care atacurile de cefalee includ si hemipareza cu durata de la minute la saptamani.

Tratamentele anterioare

Intotdeuna se vor elucida metodele de tratament folosite anterior si raspunsul la aceste tratamente. Se va stabili doza medicamentelor, calea de administrare, schema de tratament si durata tratamentului. Aceasta informatie ne va oferi si posibilitatea de a exclude posibilitatea abuzului medicamentos. Utilizarea anterioara a preparatelor care contin cafeina deasemenea se va elucida, dat fiind ca acestea pot cauza sau agrava cefaleea.

Dizabilitatea

Evaluarea dizabilitatii legate de cefalee este importanta. O evaluare initiala cu monitorizare ulterioara este utila in aprecierea efectului tratementului si poate fi utilizata in ghidarea terapiei. Scala MIDAS (Migraine Disability Assessment Scale) este un instrument util in acest sens.

Ingrijorarea pacientului

Durerea de cap poate cauza frica si anxietate semnificativa legata de posibilitatea unei maladii serioase. Pacientului trebuie sa i se acorde posibilitate de a-si expune toate temerile pentru a putea fi discutate si explicate in mod adecvat de catre medic.

Motivul de adresare la medic

Interogarea pacientului cu cefalee in privinta motivului de adresare la medic poate fi irelevanta atunci cand problema are un debut recent. In caz daca problema este cronica, aceasta intrebare poate fi utila in depistarea debutului unui nou tip de cefalee sau a simptomelor asociate cu debut recent.

Examinarea pacientului cu cefalee

La pacientul cu cefalee examenul obiectiv frecvent nu releva careva anormalitati. Totusi, rezultatele examenului obiectiv pot oferi chei importante in stabilirea cauzei cefaleei.
Puncte cheie
Chiar si atunci cand rezultatele examenului obiectiv sunt normale, atat medicul cat si pacientul raman asigurati ca nimic nu a putut fi scapat din vedere.

Cu toate ca, strict vorbind, anamneza si examenul obiectiv sunt parti aparte a consulatiei, in practica examenul obiectiv incepe indata ce medicul a intalnit pacientul. Observarea atenta permite stabilirea faptului daca pacientul sufera de careva boli serioase, este anxios, depresat sau daca vorbele pacientului pot fi veridice. De exemplu, un pacient care este incapabil de a oferi un istoric adecvat si coerent, este suspectat de a avea dereglari psihice.

Este important de a realiza un examen neurologic inclusiv examinarea functiilor cognitive, mersului, nervilor cranieni, sistemului motor si sistemului senzorial cat si un examen neurovascular.

Craniul si segmentul cervical al coloanei vertebrale vor fi examinate pentru depistarea hematoamelor sau regiunilor dureroase. Palparea regiunilor sinusurilor paranazale inflamate poate fi dureroasa. Arterele temporale ingrosate, neregulate asociate cu scaderea pulsului sugerea arterita gigantocelulara. In cefaleea tensionala, palparea muschilor scalpului sau cervicali poate fi dureroasa.

Un gat scurt sau o linie joasa a partii piloase a capului sugereaza invaginarea bazilara sau malformatia Arnold-Chiari. La copii, dehiscenta suturilor osoase ne vorbeste despre cresterea presiunii intracraniene, cel mai frecvent cauza de hidrocefalie. Masurarea circumferintei capului la copii este mereu utila.

Segmentul cervical la fel trebuie examinat in privinta durerii sau mobilitatii. Rigiditatea cefei la flexia pasiva a gatului si semnul Kernig sunt semne evidente pentru o iritare meningeala.

Este necesar mereu de a masura semnele vitale, si anume tensiunea arteriala si pulsul. Daca este suspectata febra se va masura si temperatura corpului. Aspectul general va fi notat. Aceasta observatie este valoroasa in special la femeile tinere cu cefalee posibil legata cu pseudotumor cerebri care aproape intotdeauna sunt obeze. Examinarea generala deasemenea va include auscultarea cordului si plamanilor, palparea abdomenului si examenul tegumentelor.

Diagnosticul diferential

In cele mai dese cazuri anamneza si examenul neurologic sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul corect, in special la pacientii cu cefalee cronica. Migrena, cefaleea tensionala si cefaleea cluster pot fi diagnosticate cu un nivel inalt de certitudine, in special daca cefaleea este recurenta pentru o perioada lunga de timp si examenul neurologic este normal. In acest caz este posibil de a trece direct la tratament.

In unele situatii insa diagnosticul nu este clar. Aceste situatii in mod special pun semne de intrebare in privinta unei cauze organice serioase a cefaleei. Cefaleea care este progresiva este un semn de alarma pentru o posibila cauza intracraniana. O cefalee subita violenta intotdeauna va ridica suspiciuni in privinta unei patologii intracraniene, in special hemoragia subarahnoidiana iar uneori chiar si un proces de volum. Cefaleea care interfereaza cu somnul, chiar daca uneori este benigna, va fi suspectata ca fiind cauzata de o patologie serioasa. Suspiciuni va ridica si cefaleea asociata cu semne neurologice de focar, cu exceptia celor tipice pentru migrena.

Investigatiile utilizate pentru evaluarea pacientului cu cefalee pot include aproape toate examinarile posibile utilizate in neurologie si neurochirurgie. Selectarea investigatiei potrivite depinde de rezultatele anamnezei si examenului obiectiv. Utilizarea neargumentata a bateriilor de teste nu este recomandata.

Investigatiile suplimentare

Examenul imagistic

Tomografia computerizata si Rezonanta megnetica nucleara

Tomografia computerizata si Rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt metode extrem de utile in examinarea pacientului cu cefalee. Cu ajutorul TC si RMN pot fi identificate multe cauze a cefaleei cum ar fi tumorile, hematoamele, ictusurile cerebrale, abcesele, hidrocefalia si multe patologii meningeale. Patologiile bazei craniene, hipofizei, jonctiuniii craniocervicale si a substantei albe sunt mai bine vizualizate la RMN. Costul RMN este de cateva ori mai mare decat cel al TC insa acesta este compensat de inofensivitatea metodei. TC poate detecta hemoragia subaranoidiana daca volumul acesteia este suficient. Daca TC este normala iar anamneza este sugestiva pentru o hemoragie subarahnoidiana va fi necesara realizarea punctiei lombare. TC poate fi utila in evaluarea oaselor craniului, orbitelor, sinusurilor paranazale si segmentului cervical al coloanei vertebrale. Schimbarile asociate cu hipotensiunea intracraniana sunt mai bine vizualizate la RMN.

Angiografia prin rezonanta magnetica (MRA) este o metoda neinvaziva de vizualizare a patologiilor ocluzive intracraniene si extracraniene, inclusiv disectia vaselor mari, malformatiile arteriovenoase intracranienen si anevrismele. Tromboza sinusurilor venoase intracraniene este mai bine evidentiata la venografia prin rezonanta magnetica.

Puncte cheie
Pentru debutul acut al cefaleei TC este metoda preferata, in timp ce la pacientii cu cefalee subacuta sau cronica optimala va fi RMN.


Radiografia de ansamblu a craniului, sinusurilor paranazale si segmentului cervical al coloanei vertebrale

Radiografia craniului nu este necesara la examinarea de rutina a pacientului cu cefalee insa poate fi indicata la pacientii cu traumatism acut sau la cei cu deformatii osoase la examenul general. Cu toate ca radiografia de ansamblu a sinusurilor paranazale poate arata infectiile, hemoragiile sau tumorile sinusale, TC sau RMN ofera o mai buna rezolutie a acestor schimbari. Rolul coloanei cervicale in geneza cefaleei ramane inca neclara, insa durerea occipitala poate rezulta pe fundal de modificari degenerative ale discurilor sau articulatiilor intervertebrale a segmentului superior/mediu a coloanei vervicale. Artrita reumatoida poate duce la instabilitatea jonctiunii cranio-cervicale si durere. Radiografiile in flexie, extensie, odontoide si pilare pot fi utile in excluderea leziunilor ligamentare si fracturilor la pacientii cu antecedente de traumatism cranial sau cervical. Anomaliile congenitale ale segmentului cervical asa ca sindromul Klippel-Feil pot fi asociate cu alte anomalii, cum ar fi malformatia Arnold-Chiari.

Alte examene imagistice

Radiografia panoramica, RMN sau TC a articulatiilor temporomandibulare poate fi utila la anumiti pacienti. Insa prezenta patologiei articulare temporomandibulare nu este neaparat o dovada a faptului ca aceasta este cauza cefaleei. Radiografia dentara este utila atunci cand se suspecta originea dentara a durerii.

Angiografia cerebrala

Angiografia cerebrala este rareori necesara la evaluarea initiala a pacientului cu cefalee. Aceasta poate fi utila in cofirmarea cauzei vasculare a acesteia, inclusiv a disectiei arteriale, a malformatiilor arteriale, anevrismelor intracraniene si a vasculitei sistemului nervos central.

Investigarea radioizotopica si prin tomografie computerizata a scurgerilor de LCR

Cisternografia izotopica poate fi utila in determinarea prezentei si localizarii scurgerii LCR spontane, posttraumatice sau postoperative. Alternativ, se poate realiza scanarea coloanei vertebrale prin TC dupa instilarea de material de contrast in lichidul spinal.

Analiza LCR

Analiza lichidului cefalorahidian este utilizata pentru diagnosticul sau excluderea meningitei, encefalitei, hemoragiei subarahnoidiene si a cancerului sau limfomului leptomeningeal. Este necesara deasemenea si pentru confirmarea cresterii sau scaderii presiunii intracraniene.

Electroencefalografia

Electroencefalografia nu este utila in investigarea cefaleei, cu exceptia cazurilor in care pacientul mai are antecedente de convulsii, sincope sau episoade de dereglare a constientei.

Analize de laborator

Cateva teste de laborator sunt importante in evaluarea pacientului cu cefalee. Determinarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor (VSH) este importanta in evaluarea pacientului cu arterita gigantocelulara. Chiar daca valorile normale nu exclud aceasta maladie, probabilitatea acesteia este drastic redusa in asa caz. Cefaleea episodica asociata cu dereglari de comportament sau tulburari de constienta poate sugera diagnosticul de insulinom. Acest diagnostic este confirmat de nivelul crescut al insulinei si a peptidului-C in prezenta unei glicemii a jeune scazute sau relativ scazute. Poate fi evaluat si nivelul carboxihemoglobinei la pacientii care se plang de cefalee matinala in timpul iernii, in special daca mai multi colocatari manifesta aceleasi simptome (risc de intoxicatie cu CO). Estimarea alcoolemiei si screening-ul pentru droguri poate fi utila la anumiti pacienti. Nivelurile hormonului tireostimulant (TSH) si tiroxinei serice vor fi investigate la paceintii cu cefalee cronica dat fiind ca aceasta poate fi un simptom al hipotiroidismului. Concentratia urinara a metanefrinelor si catecolaminelor va fi necesara la pacientii la care se suspecta feocromocitomul.

Examinari si consultatii speciale

Perimetria este indicata pentru evidentierea defectelor de camp vizual. Tonometria este necesara pentru documentarea hipertensiunii intraoculare in glaucom, dar daca lipseste hiperemia oculara si opacifierea corneei glaucomul este putin probabil a fi cauza cefaleei sau chiar a durerii oculare.

Daca se suspecta originea dentara sau temporomandibulara a durerii se va cere consultatia unui stomatolog sau chirurg oro-maxilar specializat in tratamentul acestor patologii.

Diagnosticul tumorilor sinusurilor, nazofaringelui si gatului la fel ca si inflamatia sinusurilor este facilitat de expertiza unui medic ORL-ist.

Biopsia arterei temporale este realizata pentru a confirma sau exclude diagnosticul de arterita temporala.

In anumite cazuri (de ex. cefaleea ca o manifestare a tulburarilor algice cronice cu sau fara abuz de medicamente) consultatia psihiatrului este utila in diagnosticul si tratamentul sindromului algic.

Urmarirea in dinamica

Uneori este imposibil de a stabili un diagnostic definitiv dupa colectarea anamnezei, examinare si investigatii. In asa cazuri urmarirea in dinamica, posibil cuplata cu un tratament empiric, poate ajuta la revelarea diagnosticului.

Adauga un comentariu
comments powered by Disqus
Creaţi un site GRATIS